Seven Dwarfs

Rusine mass-mediei!!!

Nicoleta Negru — Tue, 24 Feb 2009 17:36:14 +0000

De ceva vreme se tot “plimba” pe mail un mesaj… L-am primit de mai multe ori pe adresa redactiei, da nu m-a tentat sa-l citesc pentru ca acolo primesc multe chestii de la telespectatori. Mailu se intituleaza ” Rusine mass-mediei” sau ceva de genu… Deci cu atat mai putin putea sa-mi atraga atentia acolo, unde se primesc atatea mesaje cu titlu din asta. Ei bine, l-am primit azi si pe mailul personal. Si, am zis sa ma uit (era totusi pe mailu personal si deci era clar ceva cu acest mail). Mare mi-a fost mirarea sa vad despre ce era de fapt vorba in acel mesaj. Cineva foarte revoltat de imaginea care s-a creat fata de Romania in alte tari. Revoltati cred ca sunt multi (si eu). Dar nimeni nu ia atitudine. (cu atat mai putin mass-media). In mesaj este scrisa o realitatea… cruda. Tot respectul meu pentru cel care a tras acest semnal de alarma, cu toate ca mi-e rusine de faptul ca noi, jurnalistii, nu am fost in stare sa facem acest lucru. Dupa cum spune si autorul mailului, sper ca cineva de acolo, de sus, sa auda strigatul nostru de ajutor si sa ia atitudine! Romanii nu sunt tot una cu tiganii. Infractorii nu sunt tot una cu oamenii de rand si cei corecti. Am inceput sa fim catalogati drept o natie de infractori… Ceea ce nu e deloc bine…

“Avelo Bahtalo Elvetia ! Rusine pentru mass-media manelizata din Romania! Presa din Franta a inceput sa ne catalogheze tigani acum 15 ani. Presa din Italia nu ne scoate din tigani, iar elvetienii ne spun ciori si corbi. Norvegienii se plang ca sunt victime ale inselaciunilor din partea tiganilor romani care le vand cupru pe post de aur. Toate aceste natiuni au insa un numitor comun: presa locala, ziaristii din aceste tari, isi apara conationalii, aratand cu degetul Romania, natiune care in proportie de 70 % ajunge in Europa sa se identifice cu sintagma de “Tzigania” sau tara tiganilor europeni. Cum s-a ajuns aici ? Nu discutam despre impotenta diplomatiei romanesti care, si-a facut o traditie din a fi una din cele mai, nu slabe, ci fricoase, lipsite de reactie diplomatii europene, care nu face mai nimic sa apere pozitia romanilor in lume [ in Elvetia ciorile de romani sunt striviti in presa de o saptamana si nu exista inca nici o reactie oficiala a MAE, ca doar de aia platim taxe si impozite ], ci discutam despre faptul ca, in Romania, este poate singura situatie in care mass-media, nu numai ca nu ia apararea romanilor care tind sa fie identificati cu etnia rroma, insa promoveaza o Romanie manelista. Discutam cu un prieten, manager la o companie elvetiana din Romania, care, pe marginea atacurilor la adresa romanilor din Elvetia, despre care am scris aici http://www.urbaniulian.ro/2009/01/07/presa-elvetiana-s-a-dezlantuit-in-atacuri-furibunde-la-adresa-ciorilor-de-romani-mae-somata-de-intervina-oficial, mi-a transmis aceste lucruri : “Draga Iulian, Vad si remarc, pe buna dreptate, ca romanii sunt supusi unui tir de acuzatii ingrijoratoare in Elvetia. Sincer este prima oara cand in tara mea, conationalii mei se pronunta cu asemenea agresivitate la adresa unei natiuni europene, insa, hai sa vedem cum s-a ajuns aici. Eu, stii bine, lucrez si locuiesc in Romania de 5 ani. Dragule, sunt socat de faptul ca, in presa romana, nici macar un singur ziar nu a scris editoriale de atitudine fata de linsajul mediatic la care sunteti supusi in Elvetia. Sunt surprins sa vad ca oficialii din politica voastra externa se fac ca nu vad si ca nu aud, si nu se declara, oficial, macar ingrijorati de escaladarea acestor lucruri la adresa romanilor in presa elvetiana. Pai daca voi nu va aparati, cine sa va apere ? Stii de exemplu faptul ca, au existat luari de pozitie din partea presei germane, adica au ajuns ziaristii nemti sa-i apere pe romani, in vreme ce ziaristii vostrii nu spun nimic ? Pentru un elvetian este o chestiune ciudata, pe care o poate elucida doar traind in tara voastra. Pentru ca, sa ma ierti insa, programele voastre TV abunda de productii centrate pe imaginea tiganilor. De Revelion am vazut o chestiune groteasca, am vazut cum niste valori istorice ale romanilor, erau jucate de catre niste celebritati locale carora voi le spuneti manelisti. Fetita mea, invata la scoala germana din Bucuresti, iar colegii ei, discuta in pauze despre aventurile unei printese in filmul Inima de Tigan. In ziarele voastre, nuntile, divorturile si viata tiganilor fac cap de afis, astfel incat intreaga imagine a tarii este construita in jurul lor, astfel incat, cum vreti sa nu fiti identificati cu ei ; adica, cultura voastra ca popor deja este asimilata de cultura tiganilor romani, si cred ca este un eveniment unic, in care o etnie fara civilizatie sa domine un intreg popor si aici ma refer la faptul ca, vina o poarta mass-media care este centrata si preocupata sa faca audienta, exacerband la maximum imaginea tiganilor, astfel incat, in mod firesc tara voastra a ajuns sa fie asimilata cu locul de bastina al tiganilor europeni.” Sinuosul drum al lebedei din Austria catre graterele faraoancelor si magraonilor a trecut invariabil prin presa romana. Iata ca aceasta goana dupa audienta, care implica scoaterea in prim-plan al non-valorilor, al manelistilor, au adus Romania la stadiul de cultura facuta sub coviltirul carutei. Mega-productii gen Inima de Tigan sau Regina, nu trebuie sa uitam ca au avut audienta maxima de exemplu in ziua alegerilor, atunci cand ROMANII [ nu rromii ] nu fost mai preocupati sa nu rateze episodul respectiv, decat sa isi exercite dreptul la vot. Am facut aceasta paralela pentru ca, in cursul acestei dimineti am discutat telefonic cu Ambasadorul Romaniei la Berna. Domnul Sava, s-a declarat incantat de faptul ca sunt preocupat de imaginea romanilor in Elvetia, si sincer mi s-a parut a fi un diplomat, care este plin de intentii bune, insa este cam legat de maini si de picioare. Asta pentru ca, dansul mi-a spus ca a informat MAE despre ceea ce se intampla in presa elvetiana la adresa romanilor [s-au lipit ostentativ afise infatisand ciorile de romani inclusiv pe strazile oraselor elvetiene ] si asteapta o reactie a oficialilor romani. Insa, interesante sunt cifrele avansate de domnia sa, care ne demonstreaza faptul ca, Elvetia chiar era ultima tara din Europa care avea dreptul sa ne catalogheze drept ciori, si sa discute, despre un referendum care sa interzica cetatenilor romani, dreptul la libera circulatie pe teritoriul tarii lor. Astfel pe piata muncii din Elvetia exista circa 750000 de muncitori straini, in aceasta tara posibilitatea de a muncii la negru fiind redusa. Din acesti 750000 de muncitori straini din Elvetia, doar putin peste 3900 sunt romani, adica sub un procent, astfel incat prezenta romanilor este extrem de redusa. Insa, din acesti 3900 de romani care muncesc in Elvetia, si din cauza carora nu mai au loc sa respire elvetienii, in proportie de 90 % sunt oameni de o inalta probitate profesionala si morala : manageri MBA, profesori, medici adica romani care reprezinta cu cinste tara noastra. Este evident astfel faptul ca, cel putin in cazul acestor atacuri xenofobe din presa elvetia, MAE trebuia sa intervina, pentru ca romanii se simt efectiv abandonati de toata lumea, adevarati fii ai ploii. Un profesor roman care preda la catedra unei universtitatii din Berna imi spunea : ” Am invatat la Oxford, predau de peste 20 de ani, insa nu am crezut ca o sa apuc ziua in care, la curs, studentii sa ma intrebe daca nu cumva si eu am rude tigani in familie ! Nimeni nu ne apara, nici presa romana, nici autoritatile romane, nimeni, astfel incat nu ne mai ramane decat sa ne punem cenusa in cap, sau sa renuntam pur si simplu sa mai declaram ca suntem romani ! Inainte de ’89 eram priviti cu simpatie aici, noi romanii, eram considerati oameni eminenti, insa in numai 20 de ani, am ajuns sa primim in bloc eticheta de tigani. Si cum sa nu o faca, daca in presa romana nimeni nu vorbeste de romanii de succes, de romanii inteligenti, si asta pentru ca ziarul se vinde numai daca il are pe prima pagina pe Guta, Minune, etc. Eu refuz sa ma las manelizat, insa asta se pare ca este echivalent cu a renunta sa ma mai consider roman. Tara mea se cheama Romania, nu RRomania!”

“Patriotul patriotilor”

miha88 — Thu, 27 Nov 2008 20:40:19 +0000

Da, intr-adevar se apropie ziua nationala a Romaniei, prin urmare in aceste cateva zile ramase pana la 1 decembrie trebuie sa recuperam timpul pierdut in tot cursul anului si sa devenim…mai civilizati. Presedintele Traian Basescu ne indeamna sa punem stegulete la geamuri si balcoane, dand astfel dovada de patriotism. Sunt foarte curioasa la cate geamuri o sa fluture “glorios” steagul Romaniei. Nu putem spune ca este o idee rea desi poti sa fii un patriot mult mai patriot decat acel patriot care isi pune un stegulet la fereastra si care poate nu este chiar ceea ce se cheama patriot….

Ce am observat insa in dimineata asta inca de cand am deschis ochii( de fapt urechile) a fost un fluierat “patrunzator si foarte insistent”….cand amiesit afara n-am vazut insa nimic spectacular..doar un sir nesfarsit de masini, nervi, tipete si injuraturi intre soferii nefericiti…si bineinteles niste politisti in intersectie…Totusi noutatea consta in numarul acestora..de obicei in zilele cu trafic infernal este prezent cateodata un politist, maxim doi…astazi insa erau 5…se pare ca au fost scosi de la “naftalina” sa se “aeriseasca” putin la aer curat, prin urmare au impanzit o parte a orasului…doar se apropie 1 decembrie..trebuie sa facem repetitii nu cumva sa uitam sa ne “facem meseria”…Va doresc o zi de 1 decembrie minunata si…ne intalnim la defilare!!

Personaje Disneyland in Romania

zavistia — Fri, 21 Nov 2008 15:24:27 +0000

Cine e doritor sa vada personajele Disneyland, le poate vedea maine la Liberty Mall de la ora 12:00, pana la lasarea serii.

Minunile Bucurestiului

zavistia — Fri, 21 Nov 2008 11:09:24 +0000

Imi povesteste cineva : “Ieri era ziua neveste-mii si ma duc sa o iau de la munca, o iau si apoi merg cu ea sa isi ia tort (de la cofetaria Ana, de pe Corneliu Coposu din sectorul 3). Las si eu masina ca orice om in fata cofetariei, imi iau consoarta de brat si intram in cofetarie (in fata masini mele mai erau cateva masini si am crezut ca e in regula sa imi las si eu masina acolo), intram isi alege tortul, il platesc si ies cu ea la brat si tortul in mana si atunci ii vad pe unii langa masina mea pregatindu-se sa o ridice. Nu aveau treaba, se apucasera sa ii puna lanturile si sa o ridice. Ma dus smerit la ei si ii intreb ce au cu masina mea, la care mi se raspunde ca am parcat intr-un loc nepermis si ca trebuie sa imi ridice masina. Mi-au cazut plombele, taman acu li se facuse lor sa imi ia masina. Incerc sa ii rog frumos, sa ii conving ca sunt la prima abatare, ei nu si nu. Pana la urma le zic ca e ziua nevestemii, se uita la mine, se uita la ea si ma intreaba daca e asa, dau din cap, se uita iar la ea si o intreaba si pe ea, zice si ea ca da, se mai uita nitel la noi dupa care pleaca cu actele mele spre masina, se intoarce la noi, eu deschid portbagajul sa pun tortul, din portbagaj ies toate florile posibile si imposibile din lume, pun tortul, p[olitistul se uita iar la noi si intr-un final zice ca am scapat, ca putem sa ne luam masina asa de cadou pentru ziua ei. Mare noroc pe capul nostru, ca altfel trebuia sa venim cu tortul, pana acasa, in brate.”.

Am lesinat de ras cand am auzit una ca asta, nu mai auzisem pe nimeni caruia sa ii fi ridicat masina din acea zona (ma rog, nu mai auzisem pe nimeni ca i-ar fi ridicat masina), dar mare noroc pe pielea lui ca era ziua neveste-sii.

A simti sau a nu simti…criza

GRUMPY — Wed, 19 Nov 2008 23:15:08 +0000

Sigur ca am ales un subiect banal.Sigur ca pe unde te uiti vezi o multime de specialisti care loviti de euforia “Carmen Hara” isi tot dau cu presupusul si fac tot felul de preziceri despre aceasta “criza” care a lovit,va lovi sau nu va lovi Romanica noastra.Cred ca singurul care ar fi in masura sa ne dea un raspuns prompt cu privire la aceasta chestiune ar fi “cetateanul turmentat” din opera caragialiana.Poate el, sub aburii betiei, ar intelege ceva din ce se intampla pe plan national si mondial. Marea intrebare care se pune in acest moment este :”Cine va simti criza?”E simplu de raspuns…Cum in armata cand se face o greseala cel care face flotarile este soldatul asa si in viata vor avea de suferit oamenii de rand, oamenii mai saraci. Sigur ca daca esti gras ai de unde sa dai jos,dar daca esti slab?ce faci?ca nu prea mai ai ce sa dai jos…poate reusesti cel mult sa cazi jos. Cu toate astea ar trebui sa stam linistiti. Premierul Erou impreuna cu Vozganustiucum ne vor salva. Ma si gandesc cate nopti au pierdut si cat au asudat acesti oameni ca sa creeze aceste masuri pline de profesionalism si de pricepere.Totusi… nu poti opri un tsunami spunandu-i: “Baaaa…opreste-te!”.Nu stiu daca poti face ceva in fata unui “tsunami”. Asa ca nu ne ramane decat sa tinem cu dintii de joburile pe care le avem, sa incercam sa economisim si sa fim foarte atenti la tot ce se intampla in jurul nostru.Cat despre specialistii care se cred fiii mamei Omida, sa va spun ce cred despre ei.Habar n-au ! Nu stiu nimic ! Merg la cacealma…Daca ce spun ei se va adeveri sunt niste genii financiare …Daca va fi invers nu vor recunoaste ce au spus. Si cum la romani o nenorocire nu vine niciodata singura…a venit si campania electorala…de parca de asta aveam noi nevoie.Dar hai sa fim optimisti , din spusele lui Ion Tiriac vom scapa de criza in aproximativ 3 ani

Bal de caritate…

manuelabologheanu — Mon, 17 Nov 2008 16:00:04 +0000

Mare bal de caritate, sambata seara, la Athenee Palace Hilton din Bucuresti!Lumea buna (in adevaratul sens al cuvantului, daca tinem cont de scopul nobil al evenimentului) si-a etalat tinutele de lux -rochii elegante si bijuterii scumpe- intr-o festivitate care a avut ca scop strangerea de fonduri pentru Hospice-Casa Sperantei, o fundatie care asigura ingrijirea paleativa a peste 1.000 de bolnavi (in faza terminala) din Romania. Intentia este laudabila mai ales ca, de opt ani, in urma balului la care participa oameni instariti si generosi din Romania dar si din strainatate, se strang fonduri considerabile, de care bolnavii -copii, adulti si batrani- au atata nevoie… Cum spuneam, si in acest an, Hotelul Athenee Palace Hilton a gazduit serata, a carei moderatoare a fost (si in acest an!) Mihaela Radulescu, despre care se stie ca se implica in actiunile Hospice. Si pentru ca un asemenea eveniment are nevoie de mediatizare, organizatorii au invitat si cativa dintre reprezentantii presei (au fost prezenti in special fotoreporteri). Invitata de colega mea care avea misiunea de a surprinde (fotografia) tot ce se intampla la bal, am ajuns si eu la Hilton, sambata seara. Am fost primele jurnaliste sosite, asa ca am avut norocul sa primim locuri chiar la masa organizatorilor. Nu pot sa nu il mentionez pe John Whitbread, o persoana joviala, deosebita prin faptul ca este atat de legata de beneficiarii Hospice… Au inceput apoi sa apara si restul reprezentantilor mass-media. Cancan, o televiziune… A inceput balul. Mihaela Radulescu si-a facut aparitia intr-o rochie neagra, eleganta, dar destul de simpla, spre surprinderea mea. Toate blitzurile pe ea. A inceput sa vorbeasca, a dat cuvantul unei femei, mama a doua fetite-beneficiare ale serviciilor oferite de Hospice… s-a retras in spatele salii, chiar langa usa, unde o astepta… cine altul decat Dani Otil? Din nou blitzuri… Cei doi s-au asezat la masa. Aparatele foto in continuare pe ei, fiecare fotoreporter incercand sa ii surprinda cat mai apropiati… A inceput sa vorbeasca printesa Marina Sturdza, o alta sustinatoare a Hospice, despre marea nevoie de ajutor pe care o au cei de la fundatie… Ziaristii au continuat sa o urmareasca pe Mihaela. As putea continua si eu, in aceeasi idee, dar nu cred ca are rost. Am ramas uimita sa vad ca presa, invitata pentru a mediatiza un eveniment de caritate, nu a facut altceva decat sa stea cu ochii pe Mihaela Radulescu. Intr-adevar, ”Mihaela+Dani” e un subiect ”fierbinte”, dar… era vorba de peste 1.000 de oameni care aveau nevoie de ajutorul nostru. Nu mai spun ca in sala au fost zeci de persoane care meritau cel putin aceeasi atentie… Sa ii mentionez din nou pe printesa Marina Sturdza si pe John Whitbread? Sau pe cei care se ocupa direct de Hospice, de rudele celor care au nevoie de ingrijirea lor…? Parca nu prea mai are rost… SIngurele articole de dupa bal au fost legate de vedetele Antenei 1. Sa fi fost esentialul serii?! Trist, daca e, intr-adevar, asa….

www.hospice.ro

“Pietoni circulati pe …unde puteti”

miha88 — Thu, 13 Nov 2008 16:41:31 +0000

Mda, cam asta am putea spune ca se intampla pe la noi, cel putin in ultima vreme… numai pieton sa nu fii in Bucuresti. Acumtrotuarele apartin in exclusivitate ..masinilor. Acestea stationeaza si chiar circula din cand in cand complet nestingherite pe trotuare. Cred ca masinile au devenit dusmanul nr.1 al romanilor. Pe mine cel putin ma exaspereaza cateodata desi incerc sa-mi fac educatie si sa ma adaptez situatiei. Exista situatii cand proprietarii parcheaza “masinutele” pe lat astfel incat sa ocupe cat mai mult loc, daca se poate chiar de la bordura pana la zidul cladirii cu pricina…in acest caz pietonul trebuie sa ocoleasca masina ajungand astfel in strada..in cazul in care este vorba despre un sir de masini parcate astfel pe trotuar, persoana respectiva este nevoita sa parcurga o portiune mai lunga pe srada( unde bineinteles pietonul trebuie sa fie cu ochii in 4 ca nu cumva sa ajunga pe capota vreunui “neatent”). Daca din curiozitate intrebi proprietarul unei masini parcate pe trotuar de ce o parcheaza acolo va da un raspuns logic si in parte foarte adevarat “ daca toata lumea o parcheaza asa eu de ce n-as face la fel? in plus unde as putea sa o parchez in alta parte?”…da, as vrea sa-i pot raspunde la aceasta intrebare…unde in alta parte?…Dupa parerea mea ar trebui sa se dea o lege prin care fiecare persoana sa poata detine o singura masina, desi nu pare solutia perfecta…mai normal ar fi, cu siguranta, construirea de parcari subterane. Bineinteles, construirea acestora va dura ceva timp( poate mai mult decat ar fi normal) insa ar putea functiona intr-un final… sau fiecare imobil nou care se construieste ar trebui sa aiba propria parcare subterana…Oare ce se va intampla peste cativa ani? Numarul masinilor continua sa creasca ametitor si deja sunt prea multe..dar in viitor??….pietonii pe unde vor mai circula?…in alte tari deja se circula foarte mult cu bicicletele. exista si la noi cateva “locuri de inchiriere de biciclete”..le-ar putea deschide in mai multe locuri din capitala si poate asa vom ”invata” cat mai multi sa mergem pe bicicleta…desi nu prea ii vad eu pe romanii nostri renuntand la ditamai “tancul” de masina pentru o amarata de bicicleta…plus ca trebuie sa-ti pui vreo 2-3 lanturi ca sa fii sigur ca o mai gasesti…bineinteles ca daca am folosi mai mult bicicletele decat masinile poluarea ar scadea considerabil dar ce sa-i faci…daca nu se poate trebuie sa ne resemnam si pana una-alta sa circulam pe…unde putem!!!

Mihai I. Regele ce n-a putut sa fie rege

zavistia — Sat, 08 Nov 2008 11:36:23 +0000

Astazi 8 noiembrie se sarbatoresc sfiinti Mihail si Gavril si este ziua onomastica a regeleui Mihai. Ziua regelui Mihai I de Romania, un om care a fost si regele Romaniei o scurta perioada de timp. Stie oare cineva mai mult de atat despre el? Isi mai aduce cineva aminte cum a fost izgonit de pe aeroport cand a incercat sa puna capat exilului fortat, in anii ’90? I s-au restituit in parte proprietatile coroanei, dar poate asta sa stearga durerea unei vieti petrecute in exil? Astazi se poate bucura in liniste de omagiile monarhistilor si ale oamenilor simpli care nu l-au uitat inca.
Pentru inceput s-a nascut la data de 25 octombrie 1921 la Sinaia, este sta-stranepotul reginei Victoria a Marii Britanii si var de gradul al treilea cu regina Elisabeta a II-a. Ajunge prima data rege al Romaniei dupa moartea bunicului sau Ferdinand, in urma adbicarii lui Carol al II-lea care avea treaba cu Elena Lupescu. Aceasta perioada de domnie dureaza din 1927 pana in 1930 (domneste sub regenta). Carol al II-lea revine la tronul Romaniei, ii preia titlul lui Mihai, renunta de altfel si la Elena (teoretic), dupa revenirea lui Carol la tron Mihai este numit urmas si ii este atribuit titlul de “Mare Voievod de Alba-Iulia”. In 1940 guvernul lui Ion Antonescu il indeparteaza de la tron pe Carol al II-lea si il proclama rege pe Mihai (avea 18 ani), nici aceasta domnie nu dureaza prea mult (7 ani), fiind obligat de comunisti sa abdice pe 30 decembrie 1947. Traieste in exil pana dupa revolutie, cand revine in Romania, de Paste din 1992. Este primit cu bratele deschise de catre popor, in Bucuresti ies aproximativ 1000000 de oameni sa il intampine. In 1997 in perioada mandatului lui Emil Constantinescu i se recunoaste cetatenia romana si drepturile aferente.
In prezent cu descretie isi duce anii batranetii in domeniile de Scrovistea si are resedinta oficiala la Palatul Elisabeta din Bucuresti, a mai primit si domeniul de la Peles. Cand a abdicat avea 25 ani si a ajuns sa isi revada tara abia la varsta de 71 ani. Viata pe care a dus-o in exil a fost caracterizata de o atitudine demna, facand cinste educatiei pe care a primit-o astfel ca desi nu i sa mai recunoscut titlul regal a continuat sa isi poarte “coroana” cu noblete regala.
Exista oameni care afirma ca a plecat in ’47 ca a luat averi incomensurabile (trenuri intregi), dar stilul de viata pe care l-a dus ii contrazice. Probabil ca regelui Carol I nu ii este rusine cu un astfel de urmas, iar cei care continua sa i se adreseze cu apelativul “majestate” sau “alteta sa regala” o fac pentru ca personalitatea regelui impune acest lucru.

America: Negru pe Alb

Nicoleta Negru — Thu, 06 Nov 2008 17:08:10 +0000

Mare tam-tam marti prin Statele Unite. Toata lumea fuge dintr-o parte in alta cu acelasi gand. Cine va fi presedinte? Sectiile de vot erau pline, iar cozile se intindeau, cred, mai mult de un kilometru. Oamenii au stat pana si 4 ore la coada doar ca sa-si voteze alesul. Dar, acest haos nu a fost doar in America, ci si in celelalte tari. La noi subiectul alegerilor din SUA era pe toate posturile TV si radio din 10 in 10 minute, daca nu mai putin.

Deschiderea urnelor a fost urmata de un suspans continuu pana la aflarea noului presedinte. Daca in America oamenii nu se miscau de la cozile interminabile, la noi romanii si americanii stabiliti aici s-au adunat cu mic, cu mare, la un hotel din Capitala. S-a putut vota si aici. Bineinteles, voturile nefiind valabile pentru cei din State. Daca acolo Obama castigase, inainte de alegeri, prin sondaje, ei bine, si in Romania a avut acelasi succes. Romanii l-ar fi ales tot pe tanarul afro-american.

Este seara decisiva. Realitatea TV are corespondenti in 3 orase mari din SUA. Fiecare echipa are cate un invitat sau doi. Fiecare din ei isi da cu parerea. Obama are toate sansele sa castige pentru ca este mai tanar, este impotriva razboaielor, a promis ca rezolva toate problemele ce tin de politica externa. McCain nu va castiga pentru ca isi doreste continuarea razboiului din Irak. Oamenii care il vor vota pe Obama o vor face pentru ca sunt interesati de economie, iar cei care il vor vota pe McCain o vor face pentru ca sunt ingrijorati de razboiul din Irak. Si tot felul de asemena presupuneri. Bineinteles, invitatii au si povestit cateceva din biografia fiecarui candidat, despre politica fiecaruia, despre economia Americii etc.

Cam asta ar fi o mica descriere a ceea ce s-a intamplat marti noapte (zi la ei).

Dimineata s-au dat si rezultatele. Obama a castigat cu 338 electori, desi ar fi avut nevoie doar de 270 pentru a deveni presedinte. Istoria Americii s-a schimbat. Primul presedinte de culoare la Casa Alba. Americanii sunt in delir. Strazile sunt pline, iar zgomotul si fericirea persista cateva ore. Obama si McCain au tinut doua discursuri. Unul intr-un parc din Phoenix, Arizona, altul in Illinois, Chicago.

McCain si-a asumat responsabilitatea pentru infrangere spunand americanilor ca “Infrangerea este a mea, nu a voastra”. De cealalta parte, Sarah Palin a refuzat sa-si asume aceeasi responsabilitate pentru infrangerea lui McCain din cauza ei. Ea nu accepta o asemenea “jignire”. Nu crede ca alegerile au fost castigate de Obama pentru ca ea ar fi fost aleasa vicepresedinte din partea republicanilor. Am impresia ca aici intervine putin (mai mult) orgoliul ei nemasurat. Se stie foarte bine ca McCain era in avantaj fata de Obama cand s-au anuntat candidaturile. Insa, din momentul in care Palin a fost anuntata drept aleasa la vicepresedintie de catre McCain, acesta a cazut foarte mult in preferintele americanilor. Ramane la latitudinea voastra sa decideti daca este adevarat sau nu ce zice Sarah Plain.

Imediat dupa alegeri presedintii celorlalte state au venit cu intampinari si cuvinte de bine pentru noul preseidnte al SUA. Bineinteles, a doua zi acestia au venit si cu o serie de probleme pe care spera sa le rezolve: romanii nu mai vor vize, rusii nu mai vor rachete la granita cu statele membre UE, francezii nu mai vor razboi etc.. Toate acestea sunt problemele pe care Bush le lasa in urma sa. O misiune, as putea spune, greu de indeplinit din partea presedintelui de culoare.

Si ca sa nu uit. McCain si-a incheiat discursul spunand ca America nu fuge de istorie, America face istoria. Intr-adevar, Obama este primul presedinte de culoare din istoria Americii. Va amintiti de vremurile grele in care negrii nu aveau voie sa intre intr-un bar, doar pentru ca erau negrii, nu aveau voie sa-si faca “shopingul” intr-un supermarket, doar pentru ca erau negrii si erau injurati de toti “albii”? Ei bine, acum visul lor, acela de afi tratati ca orice alt om, a devenit realitate. De acum, ei vor putea trai la fel ca celilalti, cu aceleasi drepturi, fara sa le fie frica sa mearga pe strada gandindu-se ca dau peste cine stie ce nebun…

Aceeasi istorie ar fi fost scrisa si daca iesea McCain pentru ca Sarah Palin ar fi fost prima femeie vicepresedinte din America.

Tot ce vreau eu acum, este ca televiziunile sa revina la programele lor normale: la Base si Tari, la ministrii si de ce nu la razboiul din Irak si rachetele Rusiei.

Ce mai e la tv

zavistia — Wed, 05 Nov 2008 13:53:07 +0000

Naomi e o fiinta pe care nu stiu in ce gen sa o incadrez. Bantuie pe strazile Bucurestiului, dar nu se multumeste doar cu bantuitul Bucurestiului, se mai da in barci si pe la televizor. Se intampla uneori sa ma uit la tv si pe unde belesc ochii sa il/o vad pe Naomi. Inteleg faptul ca e transexual, e o optiune ce tine numai de el/ea, dar de ce se da in barci. Pai uneori cand stau si ma uit ma intreb de ce e asa senzational(a), special(a) si alte cele incat merita sa bantuie si televiziunea. Si ajung la raspunsul ca vrea sa se afirme in domeniul muzical. Bine. M-am uitat pe youtube la cateva inregistrari cu el/ea cantand, nu ma zgaraie pe timpan asa cum ma zgarie alti “muzicieni” din Romania, dar tot nu mi se pare de ajuns pentru a fi mediatizata. Sunt si alte persoane care au voce si canta, dar care stau pe fundul lor si nu se dau in barci la tv.

Pe langa Naomi, mai exista inca o fiinta pe nume Nikita, ea (in cazul asta stiu sigur de ce sex e) nu are nici macar voce. Daca la cel/cea numita mai sus inteleg ca ar avea motive sa apara la tv, la astalalta nu. Stateam intr-o seara si ma uitam la o emisiune in care era ea invitata. Pentru inceput mi se parea amuzant sa vad o fiinta cu o privire cu strabism usor, o rochie care sta cat de cat pe ea si un ranjet frumos afisat pe fata, pe urma am trecut usor, usor la o stare de plictiseala absoluta, as fi schimbat cu mare placere postul daca ar fi fost ceva mai interesant pe celelalte posturi tv, pana la urma am ajuns la o stare in care imi zgaria creierul numai vocea ei suava. Nu se multumeste numai cu prezenta pe ecran, ea considera ca poseda si calitati de mare scriitor (nu conteaza ca poeziile ei sunt la nivelul unui copil de clasa intai), se viseaza cel putin Claudia Schiffer, iar din punct de vedere muzical este mai mult decat Mariah Carey. A trecut incet, incet de la recitarea poeziilor scrise de ea la o mini parada de moda (de fapt o serie de pasi pe care ea ii considera de fotomodel) si la sfarsitul emisiunii a ajuns sa scherlaie un cantec. Nu exagerez cand zic scherlaiala.

Asta vad eu la televizor si nu imi place, desi pentru inceput mi se pare amuzant sa vad unul dintre cele doua personagii prezentate mai sus, asa ca prefer sa ma uit la un canal tv in alta limba, unde nu inteleg nimic, dar cel putin nu vad fiintele ilustrate mai sus.