Mihai I. Regele ce n-a putut sa fie rege

Astazi 8 noiembrie se sarbatoresc sfiinti Mihail si Gavril si este ziua onomastica a regeleui Mihai. Ziua regelui Mihai I de Romania, un om care a fost si regele Romaniei o scurta perioada de timp. Stie oare cineva mai mult de atat despre el? Isi mai aduce cineva aminte cum a fost izgonit de pe aeroport cand a incercat sa puna capat exilului fortat, in anii ‘90? I s-au restituit in parte proprietatile coroanei, dar poate asta sa stearga durerea unei vieti petrecute in exil? Astazi se poate bucura in liniste de omagiile monarhistilor si ale oamenilor simpli care nu l-au uitat inca.
Pentru inceput s-a nascut la data de 25 octombrie 1921 la Sinaia, este sta-stranepotul reginei Victoria a Marii Britanii si var de gradul al treilea cu regina Elisabeta a II-a. Ajunge prima data rege al Romaniei dupa moartea bunicului sau Ferdinand, in urma adbicarii lui Carol al II-lea care avea treaba cu Elena Lupescu. Aceasta perioada de domnie dureaza din 1927 pana in 1930 (domneste sub regenta). Carol al II-lea revine la tronul Romaniei, ii preia titlul lui Mihai, renunta de altfel si la Elena (teoretic), dupa revenirea lui Carol la tron Mihai este numit urmas si ii este atribuit titlul de “Mare Voievod de Alba-Iulia”. In 1940 guvernul lui Ion Antonescu il indeparteaza de la tron pe Carol al II-lea si il proclama rege pe Mihai (avea 18 ani), nici aceasta domnie nu dureaza prea mult (7 ani), fiind obligat de comunisti sa abdice pe 30 decembrie 1947. Traieste in exil pana dupa revolutie, cand revine in Romania, de Paste din 1992. Este primit cu bratele deschise de catre popor, in Bucuresti ies aproximativ 1000000 de oameni sa il intampine. In 1997 in perioada mandatului lui Emil Constantinescu i se recunoaste cetatenia romana si drepturile aferente.
In prezent cu descretie isi duce anii batranetii in domeniile de Scrovistea si are resedinta oficiala la Palatul Elisabeta din Bucuresti, a mai primit si domeniul de la Peles. Cand a abdicat avea 25 ani si a ajuns sa isi revada tara abia la varsta de 71 ani. Viata pe care a dus-o in exil a fost caracterizata de o atitudine demna, facand cinste educatiei pe care a primit-o astfel ca desi nu i sa mai recunoscut titlul regal a continuat sa isi poarte “coroana” cu noblete regala.
Exista oameni care afirma ca a plecat in ‘47 ca a luat averi incomensurabile (trenuri intregi), dar stilul de viata pe care l-a dus ii contrazice. Probabil ca regelui Carol I nu ii este rusine cu un astfel de urmas, iar cei care continua sa i se adreseze cu apelativul “majestate” sau “alteta sa regala” o fac pentru ca personalitatea regelui impune acest lucru.